Revolta tacita pentru situatia actuala a Romaniei.

Imi este frica sa ma mai uit la televizor, ma ingrozeste tot ceea ce vad. Simplul gand ca maine poate fi mai rau ma duce la disperare. Imi vine sa tip, sa plang, dar pentru ce, oricum nimeni nu mai poate face nimic.
Il vad pe Presedinte la TV, am palpitatii, o stare de teama se intipareste in mine, un fel de stare de panica...schimb canalul, insa dau tot peste aceleasi probleme ale romanilor de rand.
Am ajuns sa cersim pentru a trai, banii pentru care parintii si bunicii nostrii au muncit toata viata. Ma intreb: "Oare ei cu ce se asteapta sa traim?".
Azi, un coleg spunea cu voce resemnata "Mama are pensia 3 lei! Este pensionata pe caz de boala - cancer!" Ce isi poate femeia asta din 3 lei? In cel mai bun caz o paine si un iaurt, insa nimic mai mult. Poate un om sa supravietuiasa o luna cu 3 lei? In cercati voi, cei care ati adus Romania in aceasta stare. sa traiti voi cu cei 3 lei!
Rusine sa va fie voua, v-ati bagat in buzunare, fara sa va ganditi daca amaratul de rand are ce pune pe masa la copiii lui, pentru ca acum orice parinte se gandeste intai sa isi hraneasca puii.
Acum cateva zile la ghena blocului, pe langa rromii care in mod normal ii vedeam cautam printre gunoaie, am vazut oameni, ca mine, ca tine, oameni normali, albi...care probabil au avut un serviciu, au o familie, copii de intretinut(nu pot sa nu ma gandesc la tata), as da orice sa nu mai vad suferinta, sa pot lua tot raul care se intampla si sa fie liniste si bine.